Unelte și mașini pentru ferme mici

Am ales acest titlu tocmai pentru că nu prea are rost să amestecăm uneltele folosite în fermele mici de lavandă cu cele folosite în fermele mari. Chiar nu-mi vine în cap vreun punct de intersecție între cele două grupe așa că prefer să le tratez separat. Ferma mea e mică și experiența personală va constitui un aport consistent la documentarea acestui articol. Pentru cel referitor la mașinile și utilajele folosite în fermele mari, mă voi documenta din mai multe materiale de specialitate din tările care chiar au ferme mari, sau din discuțiile cu primii fermieri români cu intenții mai serioase în dezvoltarea pe orizontală.

Unelte

Uneltele folosite într-o mică fermă de lavandă sunt urmatoarele:

  1. Țăruși cu sfoară marcată – se folosesc la trasarea rândurilor, la înființarea culturii; toată lumea vrea să aibă rânduri drepte și uniforme. Fiecare va ști să-și dimensioneze sfoara și țărușii în funcție de terenul ales pentru cultură. În funcție de schema de plantare aleasă marcați și sfoara, metoda de marcare folosită de mine o găsiți într-un articol mai vechi aici și mai multe imagini aici;
  2. Cazmaua – o veți folosi la plantarea sau mutarea butașilor sau tufelor de lavandă. La plantare, cea mai simplă metodă e cea în care folosiți cazmaua să faceți gropi adânci de 20-25 cm în care o să plantați planta tânără. Mai sunt și alte metode de plantare dar le voi pomeni atunci când e cazul;
  3. Sapa – nu vă mai spun ce faceți cu ea, e destul de evident. Pe cât de neplacută e operația executata cu ea, pe atât de importantă e folosirea ei la îndepartarea buruienilor din cultură. În primii 2 ani este esențial ca micile plante de lavandă să nu aibă concurenți în dobândirea luminii, apei și resurselor minerale ale solului. Deși la maturizare lavanda e destul de voluminoasă și cu rădăcini puternic ancorate în sol, în primii 2 ani are totuși nevoie de o atenție specială;
  4. Pompa de stropit –  este necesară la difuzarea de soluții biostimulatoare sau îngrășăminte și chiar a substanțelor cu rol antifungic și insecticid. Când cultura e mică-mică și voința multă, e suficientă pompa de stropit de mână, cea de 12-16 litri;
  5. Găleți și pipetă sau masură mililitrică – pentru prepararea soluțiilor de stropit;
  6. Seceră – începând cu anul 2 o să obțineți o cantitate mai mică de flori care trebuie strânse. Puteți folosi secera dreaptă sau seceră curbă, dar vă recomand să investiti totuși într-o foarfecă de tuns gardul viu.
  7. Site – pentru selecționarea / curățarea florilor de lavandă. Un număr de 3 site cu ochiuri de dimensiuni diferite plecând de la 1mm și până la 5-6mm. Primele 2 site sunt pentru îndepărtarea prafului și particulelor nedorite, iar ultima fiind folosită tocmai pentru separarea florilor de lavandă de corpurile mai mari precum frunzele sau tulpinile.

Mașini și accesorii

Mașinile folosite au rolul să scurteze timpul ocupat și să reducă efortul pe care-l depunem la înființarea și întreținerea culturii sau la recoltare. Cea mai importantă mașină e motosapa/motocultorul.

  1. Motocultorul, sau motosapa – este cea mai importantă mașină din „arsenalul” cultivatorului de lavandă, de aceea m-am gândit că e mai bine să-i dedic un articol anume. Tot acolo veți găsi informații și despre accesorii necesare ale motocultorului.
  2. Atomizor – este o mașină cu motor termic sau electric, folosită la difuzarea substanțelor lichide peste cultură. Din ce-am vazut eu până acum, atomizoarele sunt vândute în doua forme constructive: sub forma unui rucsac, sau a unei roabe/cărucior cu sau fără  autotracțiune; cu cel din urmă se poate transporta și difuza o cantitate mai mare de soluție la o tură. Eu am cumpărat modelul de tip rucsac ( sau ”jetpack cu reacție” cum îi spune fiul meu  ) și până acum e mai mult decât ok. Își face foarte bine treaba, e ușor de folosit și foarte eficient. A costat aproximativ 500 de lei, are 2,9 CP și din spusele producătorului  (eu n-am testat pentru că nu am avut nevoie) poate împrăștia lichidele până la 12 m.  În primăvara asta l-am folosit să stropesc cultura cu Topsin în scop preventiv și cu Cropmax, un îngrășământ organic.
  3. Foarfeca de tuns  în lipsa unui utilaj de recoltat poate fi folosită foarfeca de tuns gard viu. Cu secerea – chiar dacă o să căpătați oarece îndemănare în mânuirea ei – productivitatea e scăzută, iar asta mă determină să recomand foarfeca de tuns electrică sau moto.
    Sunt 3 tipuri de foarfeci:

    • a.  Motofoarfeca cu motor cu combustie internă, de regulă în doi timpi. Are avantajul unei puteri mai mari și a autonomiei, dar trebuie menționat principalul dezavantaj: greutatea – dezavantaj care chiar contează după căteva ore de lucru;
    • b.  Foarfeca electrică cu fir e ușoară și destul de puternică dar are dezavantajul de a fi alimentată printr-un cordon electric ce incomodează destul de mult și ridică și problema conectării la o sursă apropiată de energie electrică;
    • c.  Foarfeca electrică cu acumulatori e modelul preferat de mine. E mai scumpă decât cea cu cordon electric și cam la același preț cu cea moto, în schimb cântărește pe jumătate. Eu am cumpărat un Bosch cu 4 acumulatori. Fiecare acumulator îmi dă o autonomie de 60-75 de minute, practic nu e nevoie să stau din cauza lor pentru că se încarcă foarte repede fiind Li-Ion.
       
  4. Mașina de tuns iarba sau trimmerul – le veți folosi dacă vă hotărâți după anul 2 al culturii să nu mai săpați spațiile dintre rândurile de lavandă ci doar să tăiați buruienile și iarba astfel încât să nu concureze lavanda. Cât timp le țineți sub nivelul tufelor de lavandă totul va fi în regulă. Avantajul constă în faptul că totul decurge mai rapid cu un consum mult mai mic de resurse și timp. Dacă folosiți trimmerul cu fir, să aveți grijă să nu tăiați și tufele de lavandă.
  5. Mașina de îndepărtat florile de pe tijă – (lunga denumire dar chiar n-am alta mai buna ) este folosită, așa cum bine se înțelege și din denumire, la desprinderea florilor și a bobocilor de floare de lavandă de pe tija florală. Dacă vrem să folosim floarea pentru confecționarea unor săculeți cu floare de lavandă sau în scop gastronomic ca și condiment sau ceai, ar fi recomandat să nu punem în același loc floarea cu tijele sau chiar cu frunze de lavandă. Asta ar da o calitate slaba produsului. Nimeni nu dorește să plătescă calitatea 1-a și să găsească deșeuri la un loc cu florile. E adevărat că o parte din substanțele active se găsesc și în frunze sau tulpină dar într-o proporție mult mai mică și nimeni nu va fi plăcut surprins descoperind tulpini și frunze acolo unde ar trebui să se găsească doar flori. După cum vedeți și în film, dispozitivul constă  într-un angrenaj cu un motor și două perii ce se rotesc în sens contrar una față de cealaltă.
     
  6. Mașina de recoltat autonomă – este compromisul între recoltarea manuală a lavandei și recoltarea mecanizată, cu mașină de recoltat tractată și cuplata la tractor. Este compusă dintr-o motofoarfecă de tăiat frunze de ceai (este de fapt o motofoarfecă cu lamele curbate) și un cadru pe roți dotat cu un sac pentru strângerea florilor tăiate.

  7. Distilatorul  este poate piesa cea mai importanta a unei ferme de lavandă. Fiecare fermă ar trebui să aibă așa ceva în dotare. Tipurile de distilatoare le veți găsi într-un articol special așa cum am făcut și cu motocultorul.

Ulei esential de lavanda – Chimia

26-ulei-chimie

Linalool si Linalyl Acetat

Ca orice compus biochimic uleiul esential de lavanda este constituit de un amestec de componente chimice, unele discrete, altele dominante. Raportul dintre ele este dat soiul de lavanda din care provine uleiul, solul, clima, altitudinea in care a fost cultivata planta si chiar modul in care a fost recoltata floarea sau felul in care a fost distilat uleiul.
Principalele doua componente, si cele mai importante,  sunt Linalool si Linalyl Acetat. Acestea  se regasesc intr-o proportie de aproximativ 70% din masa uleiului, dar poate fi si in alte procente, de regula cuprins intre 55 si 90%. In general cele doua componente se gasesc in proportii aproximativ egale. Bazat pe aceasta a fost definit si un ideal de 40/42 parti, unii productori de cosmetice mentioneaza deseori ca folosesc ulei esential de lavanda 40/42 dar, chiar daca miroase foarte bine, asta nu inseamna ca vorbim despre ulei esential de lavanda natural ci foarte probabil e un mix intre un ulei natural si componente sintetice adaugate tocmai pentru a ajunge la raportul de mai sus. Linaloolul are un miros floral, dulce si usor condimentat si este responsabil de capacitatile de calmare pe care le are uleiul esential de lavanda.  Linalyl acetatul este un ester al linaloolului si de regula e gasit impreuna cu acesta in flori si plante aromatice. Are un miros mai curand de fructe, menta si bergamota, cu o contributie majora la mirosul final al uleiului de lavanda si mai este responsabil cu functia antiseptica a acestuia. Varianta sa sintetica este adeseori folosita ca adjuvant in „ameliorarea” uleiului de lavandin.  🙂
Pe langa aceste doua componente esentiale mai sunt alte peste 100 de substante si compusi care alcatuiesc miraculosul ulei de lavanda. Ar fi de pomenit in primul rand camforul datorita accentului pe care-l pune in aroma generala a uleiului de lavanda. E de preferat ca acesta sa se gasesca in cantitati cat mai mici, maxim 1% (maillette are 0,25%). In lavandin, de exemplu, ajunge chiar pana la 9-10%, cam el este responsabil pentru asprimea aromei uleiului de lavandin. Ar mai fi de amintit, cu procente supraunitare, si Terpinen-4-ol, 3-Octanone, Eucalyptol. In cantitati mai mici mai sunt si caryophylene, germacrene, ocimene, humalene, geranyl acetate, borneol si tot asa pana la 100 de alte „ingrediente” care contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica la „boom-ul” olfactiv al supercomplexului ulei esential de lavanda.

GC-MS : Gas Cromatograph – Mass Spectroscopy

Pare sa fie o intreaga simfonie de elemente miraculoase si sigur veti considera ca este extrem de important ce partitura „canta” fiecare dintre ele si ce valoare finala aveti in eprubeta.  Toata aceasta armonie tainica poate fi dezvaluita cu ajutorul unei analize GC-MS, altfel spus Gas Cromatograph – Mass Spectroscopy sau si mai si ar fi Gaz Cromatograf-Spectroscopie de Masa.

O cantitate foarte mica de ulei esential de lavanda este impinsa de gaz intr-un tub foarte lung si subtire la o temperatura ridicata, operatiunea aceasta determinind separarea componentele constituente ale mult doritului ulei esential de lavanda. Dupa ce am obtinut elementele componente, acestea vor trebui identificate printr-un proces destul de complicat si „stiintificos” dar noi va trebui sa-i zicem spectroscopie de masa, ca sa aratam ca stim despre ce e vorba. 🙂 In principiu, procedeul consta in identificarea elementelor in functie de comportamentul lor cand se afla sub influenta unui camp magnetic, comportament afectat de masa specifica si sarcina lor electrica. Cam asta am inteles eu si daca cumva bat campii, rog un chimist sa ma corecteze (nu Ovidiu?).

E important sa stim ce avem de facut atunci cand obtinem primul esantion de ulei esential de lavanda din cultura noastra. Nu uitati sa folositi instalatii de distilare adecvate (despre distilare urmeaza sa fac o alta serie de articole) pentru a nu influenta negativ rezultatul.

La final, ca de obicei, va incurajez sa folositi formularul de mai jos pentru abonare la newsletter, daca nu cumva ati facut-o deja, pentru a primi si urmatorul articol din seria ” Ulei esential de lavanda „.

 

Ulei esential de lavanda – Generalitati

26-ulei-chimieOdata ce iesi din zona artizanala a micilor cultivatori de lavanda si intentionezi sa cultivi lavanda pe suprafete mai mari, de cateva hectare, sa produci uleiul esential de lavanda de calitate devine aproape obligatoriu.  In acest moment nu prea mai conteaza aspectul sau culoarea  florilor ci productivitatea si calitatea acestui ulei esential de lavanda obtinut prin distilare.  Cunostintele de chimie si tehnologia distilarii capata o importanta tot mai relevanta in obtinerea profitului.  De la cunoasterea soiurilor cu productivitate mare sau a celor cu productivitate mai mica dar cu un balans mai bun al componenetelor esentiale, la metoda si procedura  distilarii cu abur in vederea obtinerii formulei ideale si pana la depozitarea si maturarea uleiului esential, detaliile se aduna si devin parte a unui proces tehnologic.
Am ales sa scriu acest articol in mai multe parti pentru a organiza si structura  informatia astfel incat sa devina mai usor de inteles si  de gasit de catre cei care intentioneaza sa ajunga la stadiul producatorului de ulei esential de lavanda.
Inainte de a trece mai departe poate ar fi bine sa cititi si articolele publicate de mine referitoare la uleiul de lavanda.

In partea a doua voi vorbi despre chimia uleiului, ce inseamna GC si MS si ce anume e important sa stim atunci cand facem analize uleiului obtinut.  Voi continua cu soiurile de lavanda si lavandin  relevante in obtinerea uleiului esential in cea de-a treia parte, . Partea a patra va descrie procesul de distilare,  depozitare si maturare, iar in cea de-a cincea parte voi vorbi mai mult despre utilizare si valorificare.

Sirop de lavandă

A trecut deja mai bine de-o lună de când am primit o sticlă de sirop de lavandă de la Radu – Lavanda cu Parfum . Atunci  abia am aşteptat să ajung acasă să prepar un sirop de lavandă cu apă minerală şi n-am fost deloc dezamăgit. S-a dovedit a fi foarte bun, foarte aromat şi, la fel ca şi ceaiul, complet diferit faţă  de aşteptările majorităţii, ideea că ar avea gust de săpun. Stiu că pare o exagerare, dar mno, obiceiurile vechi se schimba greu. Când spui lavandă te şi gândeşti imediat la produse de igienă.  În schimb dai de un gust foarte aromat care ar aduce mai mult cu gustul siropului din muguri de brad, cu un pic de aromă de ananas. Alexandra zice că aroma aia uşor sesizabilă ar semăna mai mult cu pepenele. Oricum ar fi trebuie să-l gustaţi neapărat, eu sunt subiectiv şi poate voi descoperiţi că ar avea gust de rodii sau mai ştiu ce. Radu a fost al naibi de amabil şi mi-a zis reţeta.

Sirop de Lavanda de la Radu Valentin Brascovita Lung

Sirop de Lavanda de la
Radu Valentin Brascovita Lung

Reţeta sirop de lavandă

Ingrediente:

  • 200 grame de floare proaspătă de lavandă
  • 1 litru apă
  • 1/2 lămâie
  • 750 gr zahăr

Se încalzeşte apa pâna la fierbere apoi se toarnă peste florile de lavandă. Se stoarce jumătatea de lămâie peste conţinut şi apoi se lasă la macerat timp de 12- 24 de ore.  A doua zi filtrăm maceratul şi-l punem la fiert. Când  se încălzeşte începem să punem zahărul, încet, mestecând continuu şi lăsăm să fiarbă timp de 10 minute având grijă să nu se ardă siropul. Acum este momentul să punem şi alte arome dacă chiar dorim acest lucru. La terminarea celor 10 minute oprim focul şi lăsăm siropul să se domolească, apoi îl punem cu grijă în sticle.

În loc de zahăr puteţi pune 600 g de miere. Chiar ar fi recomandat, nu vă mai zic de ce.
La prepararea acestui sirop de lavandă, Radu a folosit Lavanda Angustifolia Vera, v-am zis ce gust are, dar eu aş încerca mai curând cu flori de Lavanda Angustifolia Munstead, e soiul de lavandă cel mai recomandat pentru aplicaţii culinare.
Încercaţi şi voi cu alte soiuri de lavandă şi poate îmi lăsaţi şi mie un feedback.  🙂

Update 5 octombrie 2016

Am facut şi noi prima tură, 5 porţii,  şi ne-au ieşit 6,5 kg.

 

Reteta: Somon imblanzit cu lavanda

Ieri, am ajuns la 4000 de fani pe contul de Facebook al Fabricii de Mov (4051 la momentul cand scriu acest articol)! Va multumim! Ne bucuram sa descoperim atat de multi oameni pasionati de ceea ce facem si suntem recunoscatori ca ne sunteti alaturi in aceasta calatorie. Fiecare intrebare, comentariu, like, share, e prilej de analiza si invatare pentru noi, asa ca nu va sfiiti sa ne apelati. 😉

Ca orice cifra rotunda, merita sarbatorita cumva si numai bine s-a nimerit ca aveam de gand sa testez prima reteta de mancare cu lavanda. Am speranta ca o sa fie o categorie populara pe blog si intentionez sa incerc cat mai multe combinatii. Ieri am facut somon aromatizat cu lavanda, langa un sote de spanac cu usturoi, crema de porumb, iar pentru decoratul farfuriilor am folosit morcovi tineri (baby carrots), frunze proaspete de valeriana, cipsuri de parmezan si reductie de otet balsamic cu fructe de padure. Dar sa nu mai lungesc povestea si sa va dau reteta.

Reteta somon imblanzit cu lavanda

Ingrediente:
(pentru aproximativ 3 portii)

– somon, 2 bucati sanatoase
– lavanda, o jumatate de lingurita cu flori uscate
– ulei de masline, aprox 100 de grame
– spanac, 2 cutii de spanac tanar crud, sau 1 punga de spanac congelat
– usturoi, jumatate de capatana
– porumb, 1 cutie
– unt, un cubulet
– parmezan ras, aproximativ 3 lingurite
– morcov, o mana de baby carrots
– frunze proaspete de valeriana
– reductie de otet balsamic
– condimente

Mai intai am curatat, portionat si zvantat somonul. Oasele sunt foarte usor de gasit si de scos, iar efortul merita, nu-si mai face nimeni griji cand mananca. De asemenea, pentru aspectul pestelui gatit, e importanta partea cu zvantarea. Asa ca am asezat bucatile de carne pe niste prosoape de hartie si le-am lasat sa se odihneasca cat timp am pregatit uleiul cu care le-am aromatizat. Intr-un bol, am amestecat aproximativ o jumatate de lingurita de lavanda (tinteam pentru un gust subtil, nu foarte puternic), putina sare grunjoasa, praf de usturoi, ienibahar, coriandru si coaja de lamaie, pe care le-am frecat cu 2-3 linguri de ulei de masline. Am imbracat tava cu hartie pentru gatit, am asezat somonul uns cu uleiul explicat mai sus, o mana de morcovei si le-am bagat la cuptor.

In timp ce pestele era la cuptor, m-am ocupat de garnitura. Usturoiul taiat marunt l-am calit foarte putin in ulei de masline, apoi am pus peste spanacul, sare si piper. Tot procesul nu dureaza foarte mult, mai ales ca vrem ca spanacul sa ramana inca verde. Porumbul l-am trecut prin robotul de bucatarie, apoi l-am dat printr-o sita, asa incat a rezultat o crema fina, dar consistenta pe care am pus-o la foc impreuna cu sare si un cubulet de unt (pe langa gust, untul ii da luciu cremei). Pe o tava acoperita cu hartie de gatit, am presarat parmezanul ras, in 3 gramajoare nu foarte compacte si le-am lasat cam 5 minute in cuptorul electric. Dupa ce se racesc 2-3 minute, cipsurile de parmezan sunt foarte usor de desprins. Reductia de otet balsamic o aveam deja, dar in caz ca nu stiti cum se face, aici este o reteta.

In mai putin de jumatate de ora, toate ingredientele erau gatite si gata de asezat pe farfurii. Somonul avea un gust exotic, aroma lavandei era subtila, atat cat sa o simti, dar nu cat sa acapareze tot. Una peste alta, toate s-au potrivit. Noua ne-a placut, o sa mai facem! 🙂

Daca incercati reteta asta, sau altele asemanatoare, ne-ar face placere sa ne spuneti cum au iesit!
„Lasa mancarea sa-ti fie medicament” zicea Hipocrate inca de acum peste 2000 si ceva de ani. 🙂

Sa fie cu pofta!

Lavanda – manual de utilizare

V-am „ametit” saptamana trecuta cu nenumaratele calitati si intrebuintari ale uleiului esential de lavanda dar fara sa epuizez subiectul. Nici n-aveam cum, sunt convins ca nu stiu tot, asa ca ii mai las si pe altii se completeze articolele cu cunostintele lor. Asta ar fi primul motiv. Al doilea motiv, imi da ocazia sa pomenesc de beneficiile indirecte si utilizarea lavandei in diverse forme: vie,  proaspat taiata, muguri florali, uscata, scuturata.

Gastronomie

lavanda-pentru-gastronomie

Muguri florali de lavanda pentru gastronomie sursa: LavandEssence

Despre cum o puteti folosi in gradina am scris si aici si daca, citind titlul, v-am facut sa va duceti cu gandul la mancare, e musai sa va zic ca multe soiuri de lavanda au si rolul de a da aroma unor preparate culinare deosebite. Folosita ca ingredient aromat in preparatele dulci sau la „tunarea” fripturilor,  chiar poate oferi o pata de culoare in universul gastronomic.  Promit ca voi face o serie de articole despre cum putem combina florile plantei cu celelalte alimente  traditionale, acum am si ingredientul necesar (cumparat deocamdata de la Mihai, LavandEssence ). Am incercat si ceaiul. Excelent! E foarte aromat si parca imi aduce aminte de menta si sunatoare. Daca voi ati baut, cum vi s-a parut? Ce gust are? Ah … pentru cei care n-au gustat niciodata lavanda in vreun fel, in niciun caz sa nu va ganditi ca ar avea gust de sapun sau parfum, o sa fiti surprinsi. 🙂 As incheia capitolul gastronomic pomenind si de miere. Da, miere produsa de albine care culeg nectarul florilor de lavanda. La cum miroase de puternic era de asteptat sa profite si albinele.

Decoratiuni cu lavanda

Florile proaspete de lavanda din aproape orice soi, dar in special dintre cele puternic aromate cum este Munstead si Hidcote sau cele cu  un aspect  deosebit ca cele din seria Ellagance, se folosesc des in scop decorativ in casa sau la evenimente speciale. In ultimul timp mugurii florali uscati de lavanda sunt tot mai des folositi ca si confetti la nunti. Buchetele de lavanda uscata sunt o excelenta „materie prima” pentru decoratiuni florale. Va puteti inspira de la Simona – La Lavande, ea stie sa le dea o „atingere” anume. 🙂

decoratiuni cu lavanda - 24-la-lavande

sursa: La Lavande

Deodorizare si indepartarea insectelor

Inchei articolul amintind si de celebrii saculeti cu lavanda. Folositi pentru improspatarea hainelor din dulap sau sertare, protejandu-le, in acelasi timp, de invazia moliilor si a insectelor nedorite, saculetii cu lavanda sunt cele mai populare produse si sunt de preferat echivalentelor chimice din comert. Mai degraba prefer sa concurez albinele, sa am o relatie intima cu saculetii de lavanda din sertarul de lenjerie, decat cu un compus chimic „aranjat” cu mirosul sugerat pe eticheta.

Ca de obicei am senzatia ca n-am spus tot si ar mai fi multe de scris. Asta imi da ocazia sa ma gandesc deja la un articol viitor. Sugestiile si comentariile sunt binevenite si chiar incurajate, iar distribuirea articolului nu supara, ba din contra. 😛

Aboneza-te la newsletter!

Aboneza-te la newsletter!

Subscrie si vei primi noutati si articole despre lavanda.

Subscriere reusita!