Unelte și mașini pentru ferme mici

Am ales acest titlu tocmai pentru că nu prea are rost să amestecăm uneltele folosite în fermele mici de lavandă cu cele folosite în fermele mari. Chiar nu-mi vine în cap vreun punct de intersecție între cele două grupe așa că prefer să le tratez separat. Ferma mea e mică și experiența personală va constitui un aport consistent la documentarea acestui articol. Pentru cel referitor la mașinile și utilajele folosite în fermele mari, mă voi documenta din mai multe materiale de specialitate din tările care chiar au ferme mari, sau din discuțiile cu primii fermieri români cu intenții mai serioase în dezvoltarea pe orizontală.

Unelte

Uneltele folosite într-o mică fermă de lavandă sunt urmatoarele:

  1. Țăruși cu sfoară marcată – se folosesc la trasarea rândurilor, la înființarea culturii; toată lumea vrea să aibă rânduri drepte și uniforme. Fiecare va ști să-și dimensioneze sfoara și țărușii în funcție de terenul ales pentru cultură. În funcție de schema de plantare aleasă marcați și sfoara, metoda de marcare folosită de mine o găsiți într-un articol mai vechi aici și mai multe imagini aici;
  2. Cazmaua – o veți folosi la plantarea sau mutarea butașilor sau tufelor de lavandă. La plantare, cea mai simplă metodă e cea în care folosiți cazmaua să faceți gropi adânci de 20-25 cm în care o să plantați planta tânără. Mai sunt și alte metode de plantare dar le voi pomeni atunci când e cazul;
  3. Sapa – nu vă mai spun ce faceți cu ea, e destul de evident. Pe cât de neplacută e operația executata cu ea, pe atât de importantă e folosirea ei la îndepartarea buruienilor din cultură. În primii 2 ani este esențial ca micile plante de lavandă să nu aibă concurenți în dobândirea luminii, apei și resurselor minerale ale solului. Deși la maturizare lavanda e destul de voluminoasă și cu rădăcini puternic ancorate în sol, în primii 2 ani are totuși nevoie de o atenție specială;
  4. Pompa de stropit –  este necesară la difuzarea de soluții biostimulatoare sau îngrășăminte și chiar a substanțelor cu rol antifungic și insecticid. Când cultura e mică-mică și voința multă, e suficientă pompa de stropit de mână, cea de 12-16 litri;
  5. Găleți și pipetă sau masură mililitrică – pentru prepararea soluțiilor de stropit;
  6. Seceră – începând cu anul 2 o să obțineți o cantitate mai mică de flori care trebuie strânse. Puteți folosi secera dreaptă sau seceră curbă, dar vă recomand să investiti totuși într-o foarfecă de tuns gardul viu.
  7. Site – pentru selecționarea / curățarea florilor de lavandă. Un număr de 3 site cu ochiuri de dimensiuni diferite plecând de la 1mm și până la 5-6mm. Primele 2 site sunt pentru îndepărtarea prafului și particulelor nedorite, iar ultima fiind folosită tocmai pentru separarea florilor de lavandă de corpurile mai mari precum frunzele sau tulpinile.

Mașini și accesorii

Mașinile folosite au rolul să scurteze timpul ocupat și să reducă efortul pe care-l depunem la înființarea și întreținerea culturii sau la recoltare. Cea mai importantă mașină e motosapa/motocultorul.

  1. Motocultorul, sau motosapa – este cea mai importantă mașină din „arsenalul” cultivatorului de lavandă, de aceea m-am gândit că e mai bine să-i dedic un articol anume. Tot acolo veți găsi informații și despre accesorii necesare ale motocultorului.
  2. Atomizor – este o mașină cu motor termic sau electric, folosită la difuzarea substanțelor lichide peste cultură. Din ce-am vazut eu până acum, atomizoarele sunt vândute în doua forme constructive: sub forma unui rucsac, sau a unei roabe/cărucior cu sau fără  autotracțiune; cu cel din urmă se poate transporta și difuza o cantitate mai mare de soluție la o tură. Eu am cumpărat modelul de tip rucsac ( sau ”jetpack cu reacție” cum îi spune fiul meu  ) și până acum e mai mult decât ok. Își face foarte bine treaba, e ușor de folosit și foarte eficient. A costat aproximativ 500 de lei, are 2,9 CP și din spusele producătorului  (eu n-am testat pentru că nu am avut nevoie) poate împrăștia lichidele până la 12 m.  În primăvara asta l-am folosit să stropesc cultura cu Topsin în scop preventiv și cu Cropmax, un îngrășământ organic.
  3. Foarfeca de tuns  în lipsa unui utilaj de recoltat poate fi folosită foarfeca de tuns gard viu. Cu secerea – chiar dacă o să căpătați oarece îndemănare în mânuirea ei – productivitatea e scăzută, iar asta mă determină să recomand foarfeca de tuns electrică sau moto.
    Sunt 3 tipuri de foarfeci:

    • a.  Motofoarfeca cu motor cu combustie internă, de regulă în doi timpi. Are avantajul unei puteri mai mari și a autonomiei, dar trebuie menționat principalul dezavantaj: greutatea – dezavantaj care chiar contează după căteva ore de lucru;
    • b.  Foarfeca electrică cu fir e ușoară și destul de puternică dar are dezavantajul de a fi alimentată printr-un cordon electric ce incomodează destul de mult și ridică și problema conectării la o sursă apropiată de energie electrică;
    • c.  Foarfeca electrică cu acumulatori e modelul preferat de mine. E mai scumpă decât cea cu cordon electric și cam la același preț cu cea moto, în schimb cântărește pe jumătate. Eu am cumpărat un Bosch cu 4 acumulatori. Fiecare acumulator îmi dă o autonomie de 60-75 de minute, practic nu e nevoie să stau din cauza lor pentru că se încarcă foarte repede fiind Li-Ion.
       
  4. Mașina de tuns iarba sau trimmerul – le veți folosi dacă vă hotărâți după anul 2 al culturii să nu mai săpați spațiile dintre rândurile de lavandă ci doar să tăiați buruienile și iarba astfel încât să nu concureze lavanda. Cât timp le țineți sub nivelul tufelor de lavandă totul va fi în regulă. Avantajul constă în faptul că totul decurge mai rapid cu un consum mult mai mic de resurse și timp. Dacă folosiți trimmerul cu fir, să aveți grijă să nu tăiați și tufele de lavandă.
  5. Mașina de îndepărtat florile de pe tijă – (lunga denumire dar chiar n-am alta mai buna ) este folosită, așa cum bine se înțelege și din denumire, la desprinderea florilor și a bobocilor de floare de lavandă de pe tija florală. Dacă vrem să folosim floarea pentru confecționarea unor săculeți cu floare de lavandă sau în scop gastronomic ca și condiment sau ceai, ar fi recomandat să nu punem în același loc floarea cu tijele sau chiar cu frunze de lavandă. Asta ar da o calitate slaba produsului. Nimeni nu dorește să plătescă calitatea 1-a și să găsească deșeuri la un loc cu florile. E adevărat că o parte din substanțele active se găsesc și în frunze sau tulpină dar într-o proporție mult mai mică și nimeni nu va fi plăcut surprins descoperind tulpini și frunze acolo unde ar trebui să se găsească doar flori. După cum vedeți și în film, dispozitivul constă  într-un angrenaj cu un motor și două perii ce se rotesc în sens contrar una față de cealaltă.
     
  6. Mașina de recoltat autonomă – este compromisul între recoltarea manuală a lavandei și recoltarea mecanizată, cu mașină de recoltat tractată și cuplata la tractor. Este compusă dintr-o motofoarfecă de tăiat frunze de ceai (este de fapt o motofoarfecă cu lamele curbate) și un cadru pe roți dotat cu un sac pentru strângerea florilor tăiate.

  7. Distilatorul  este poate piesa cea mai importanta a unei ferme de lavandă. Fiecare fermă ar trebui să aibă așa ceva în dotare. Tipurile de distilatoare le veți găsi într-un articol special așa cum am făcut și cu motocultorul.

Lavanda sau Lavandin

 

In ultimul timp am intalnit cativa cultivatori de lavandin, sau mai exact spus Lavandula X Intermedia „Grosso” . „X” vine de la faptul ca e hibrid, adica este incrucisat intre Lavandula Angustifolia si Lavandula Latifolia. Fiind o incrucisare artficiala putem deduce ca autorii au urmarit ceva. Intr-adevar, au incercat, si reusit, sa obtina un hibrid care a preluat rezistenta la frig a Angustifoliei si rezistenta la caldura a Latifoliei portugheze.  Intre timp au aparut mai multe soiuri de Angustifolia care pare ca au aceste doua calitati dar totusi au ramas cateva caracteristici oarecum unice lavandinului.

Din discutiile cu cultivatorii de care vorbeam mai devreme, dincolo de caracteristicile ce-l fac oarecum aparte in peisajul mov cu care suntem obisnuiti, si despre care o sa va povestesc mai pe larg in acest articol, am inteles ca alegerea lui a fost determinata mai mult de modelul de afacere pe care-l dorea fermierul. Daca, in cazul celor care cultiva lavanda Sevtopolis, scopul urmarit este cel de a obtine ulei de calitate superioara pentru care sa obtina un pret bun din vanzarea lui catre companiile farmaceutice, iar in cazul celor care cultiva lavanda Ellagance este de a oferi plante frumoase pentru amenajari florale, buchete, etc. , cultivatorii de lavandin par sa vrea sa impuste amandoi iepurii.

Lavandinul produce niste tije florale mai lungi si florile sunt mai mari si mai numeroase, are un aspect mai „plin” intr-un fel. In consecinta si tufa este semnificativ mai mare trecind de 1 metru in diametru in perioada de inflorire. De aceea se si planteaza la 1 metru distanta una de alta pe rand si randurile la o distanta de 2 metri unul de altul.

Uleiul produs de lavandin are un miros puternic, iar datorita procentului mai mare de camfor din compozitie pare ceva mai chimic, sintetic, spre deosebire de mirosul uleiului de lavanda care e mai floral. Unii prefera mai mult mirosul lavandinului, altii mai mult cel al lavandei, probabil e chestie de gusturi. Pretul uleiului de lavandin este mai mic decat al uleiului de lavanda, nu neaparat din cauza calitatii sale -nu e mai slab, e doar altfel – ci mai curand datorita cantitatii mult mai mari de ulei obtinut la hectar. Se pot obtine circa 150-200 de litri de ulei /hectar. La soiurile cele mai performante de lavanda si in conditii climatice bune, nu se obtin mai mult de 100 de litri la hectar.

Probabil mai sunt si alte argumente care determina alegerea dar despre ele voi vorbi cand aflu mai multe de la altii sau din experienta proprie 🙂 . Cert e ca zilele trecute m-am hotarat sa plantez si eu macar 100 de tufe de lavandin.

2500 de noi angajati

15-plantarea-7

Am terminat angajarea celor 2500 de muncitori. Acum sunt doar ucenici dar  urmeaza sa creasca si sa invete sa produca flori si ulei esential de lavanda. La 2 ani de la plantare fiecare muncitor care va rezista procesului de adaptare si specializare, va produce anual cateva sute de tije florale si cam 3-4 g de ulei esential de lavanda. Bineinteles ca voi avea grija sa incurajez inmultirea lor ca sa pot ajunge la cateva zeci de mii de muncitori in fabrica.

A fost foarte greu. Si munca a fost grea si, cum spuneam,  nici noi nu eram invatati. In primele 2 zile am reusit sa plantam 13 randuri, am scris despre asta aici, iar in ultima zi am reusit sa plantam inca 11 randuri. Am fost mult ajutati de vremea excelenta si de experienta acumulata in primele 2 zile.

Fata de primele 2 zile mai multe concluzii nu am avut de tras, dar le mai spun inca o data, trebuie arat adanc si apoi maruntit bine cu freza. Nu cred ca e suficient sa discuiti, mai ales daca terenul a fost cultivat cu lucerna. Am plantat butasii la 40 de cm intre ei si 1,2 m intre randuri. Am facut o plantare asa deasa pentru ca incerc sa evit pe cat posibil aparitia buruienilor intre plantele de pe rand. Intre randuri voi prasi cu motocultorul, dar intre plante trebuie neparat curatat si afanat pamantul cu sapa.

Pentru marcarea randurilor am folosit sfoara de balotat marcata din 40 in 40 cm cu vopsea. Marcarea am facut-o folosind o bucata de scandura lunga de 40 de cm, am bobinat sfoara spira langa spira, apoi am acoperit laturile scandurii cu scotch lasind liber doar canturile de sus si de jos, si am vopsit cu vopsea spray pe canturile ramase neacoperite cu scotch, la ambele capete al scandurii.

Dupa trasarea randurilor am folosit cazmaua pentru a face gropi in dreptul fiecarui semn de pe sfoara. Lasind sfoara pe loc cel care venea in urma planta butasul tot in dreptul semnului, apoi acoperea bine radacinile plantei cu pamant maruntit de pe margine, indesindu-l bine pentru a nu lasa aer la radacini, eviti astfel sa mucegaiasca.  Daca butasul are cam 30-40 de cm in lungime, cu tot cu radacina, asigura-te ca acoperi cel putin jumatate cu pamant. La final aduna pamant in jurul tulpinii butasului cat sa formeze un con cu varful in sus,  ca un musuroi.

Am repetat operatia de 2500 de ori, pana la final. Eh, si la final am facut poze. Merita. Si noi si Fabrica de Mov. Am fost foarte incantati (eu inca sunt) si multumiti de rezultat. Bineinteles ca va aratam si voua o parte din imagini.

Era sa uit, inca un motiv de sarbatorire e si cel de-al 100 fan al paginii de Facebook.

 

Am inceput plantarea

15-plantarea-4

Suntem rupti! Asta nu-i munca pentru oameni, e pentru tractoare. Cred ca de-asta isi iau fermierii tractoare. Abia acum am inteles.    Glumesc. Ma asteptam sa fie greu, nu ma asteptam sa-mi fie mie asa de greu. Se vede clar lipsa antrenamentului, chiar si lipsa unei activitati zilnice ce presupune multa miscare.
Am fost doar 4 persoane la plantat, fara sa-l socotesc si minimalizez pe Vlad, fiul meu, care ne-a ajutat foarte mult. Nu am lucrat intreaga zi si din cauza faptului ca a fost un pic prea mult pentru noi si pentru ca am inceput mai tarziu, am pierdut ceva timp pana ne-am organizat. Stiu ca puteam sa angajez zilieri dar am vrut sa vedem la „firul ierbii” ce presupune plantatul lavandei ca sa stim mai tarziu ce sa cerem si ce sa urmarim sa fie facut, cum sa fie facut.

Am lucrat 2 jumatati de zi si am reusit sa plantam cam jumatate din cat ne-am propus. Sper ca daca mai lucram o zi plina sa terminam. Acum la jumatatea plantarii am ajuns sa trag cateva concluzii.

In primul rand trebuie ca pamantul sa fie bine maruntit si afanat. Eu am avut lucerna pana acum si asta ne-a creat ceva dificultati la plantat pana am inteles ca nu este de ajuns ca terenul sa fie arat, discuit si grapat, trebuie neaparat si frezat. Discurile n-au reusit sa intre in profunzime si ne blocam tot timpul in brazde inierbate, intoarse si nemaruntite. Am plantat facind gropi cu cazmaua si aproape de fiecare data trebuia sa maruntim pamantul, de asta a mers asa de greu. Daca nu era bine maruntit era greu de tras langa radacinile plantei in asa fel incat sa faca o priza cat mai buna.

Daca plantati dupa lucerna, sa va asteptati sa gasiti radacini peste tot. Sunt mari, lemnoase si merg in pamant in profunzime.

Primele 4 randuri le-am facut destul de dificil. Am inteles ce se intampla si ca avem nevoie sa maruntim pamantul cat mai bine asa ca am pus motocultorul in functiune si, chiar daca a luat mai mult timp, inainte de ne muta cu plantatul pe viitorul rand, treceam cu motocultorul pus pe viteza a doua sa marunteasca bine pamantul.

Am pus mai jos niste poze cu ce am facut pana acum si inchei deocamdata cu promisiunea ca revin cu un alt articol dupa ce terminam de plantat.

Maine se amana

Trebuia sa ar si sa discuiesc zilele trecute. Nu s-a putut din cauza ploii si cum sunt tot mai putine zile potrivite sa pregatesti terenul, nici tractoare disponibile nu gasesti asa usor. Asa se intampla de cele mai multe ori daca nu ai utilajele tale. Trebuie prevazute asemenea sincope datorate conditiilor climatice si daca poti si conditiile ti-o permit, pregateste-te din timp. Inca nu trebuie sa-mi fac probleme, mai am cel putin 2 saptamani pana voi planta butasii de lavanda. Este destul timp sa se indrepte si vremea si sa-si faca timp si omul cu tractorul. 🙂

7-se-amana

Laboratorul Fabricii de Mov

6-laboratorul

In articolul trecut am pomenit prima oara de laborator, Laboratorul Fabricii de Mov. Mi-a venit ideea sa-i spun asa in timp ce scriam articolul. I-am spus asa pentru ca asa ceva va fi. Locul in care voi experimenta pregatirea terenului, plantarea butasilor, ingrijirea metodica pana la dezvoltarea lor. Folosesc cuvantul experiment deoarece pentru mine cam asta e, un experiment . Si experimentele se fac in laboratoare. Scopul lui va fi sa gasesc cele mai  eficiente si ieftine metode si solutii la indemana pentru a ajunge cat mai repede la productia de lavanda pe o suprafata de minim un hectar.

Cum v-am zis si in articolul trecut, voi planta 3000 de butasi de lavanda din soiul Sevtopolis, un soi recomandat de foarte multi cultivatori de lavanda de la noi din tara. Pe langa acest soi, intentionez sa mai plantez cel putin inca 5 soiuri de lavanda. Vreau sa vad daca nu cumva unele soiuri se potrivesc mai bine cu alte utilizari. Poate cu timpul voi renunta la unele dintre sau chiar poate chiar la toate, dar nu vreau sa-mi inchid optiunile de la inceput. Suprafata initiala destinata acestora va fi de doar 200 de metri patrati spre deosebire de cea destinata soiului Sevtopolis de 1500 de metri patrati.

Iar pe o suprafata de 300 mp intentionez sa fac pepiniera de butasi, pentru cresterea suprafetei cultivate. Ramane de vazut daca este mai rentabil sa iti produci singur butasii sau e mai bine sa-i cumperi de la producatori specializati. Toate detaliile le voi expune aici, indiferent daca vor fi succese sau esecuri. „Trust Me, I never Lose; I either win or learn! – Crede-ma, eu nu pierd niciodata; Fie castig sau fie invat!”

Aboneza-te la newsletter!

Aboneza-te la newsletter!

Subscrie si vei primi noutati si articole despre lavanda.

Subscriere reusita!