A trecut deja mai bine de-o lună de când am primit o sticlă de sirop de lavandă de la Radu – Lavanda cu Parfum . Atunci abia am aşteptat să ajung acasă să prepar un sirop de lavandă cu apă minerală şi n-am fost deloc dezamăgit. S-a dovedit a fi foarte bun, foarte aromat şi, la fel ca şi ceaiul, complet diferit faţă de aşteptările majorităţii, ideea că ar avea gust de săpun. Stiu că pare o exagerare, dar mno, obiceiurile vechi se schimba greu. Când spui lavandă te şi gândeşti imediat la produse de igienă. În schimb dai de un gust foarte aromat care ar aduce mai mult cu gustul siropului din muguri de brad, cu un pic de aromă de ananas. Alexandra zice că aroma aia uşor sesizabilă ar semăna mai mult cu pepenele. Oricum ar fi trebuie să-l gustaţi neapărat, eu sunt subiectiv şi poate voi descoperiţi că ar avea gust de rodii sau mai ştiu ce. Radu a fost al naibi de amabil şi mi-a zis reţeta.
Se încalzeşte apa pâna la fierbere apoi se toarnă peste florile de lavandă. Se stoarce jumătatea de lămâie peste conţinut şi apoi se lasă la macerat timp de 12- 24 de ore. A doua zi filtrăm maceratul şi-l punem la fiert. Când se încălzeşte începem să punem zahărul, încet, mestecând continuu şi lăsăm să fiarbă timp de 10 minute având grijă să nu se ardă siropul. Acum este momentul să punem şi alte arome dacă chiar dorim acest lucru. La terminarea celor 10 minute oprim focul şi lăsăm siropul să se domolească, apoi îl punem cu grijă în sticle.
În loc de zahăr puteţi pune 600 g de miere. Chiar ar fi recomandat, nu vă mai zic de ce.
La prepararea acestui sirop de lavandă, Radu a folosit Lavanda Angustifolia Vera, v-am zis ce gust are, dar eu aş încerca mai curând cu flori de Lavanda Angustifolia Munstead, e soiul de lavandă cel mai recomandat pentru aplicaţii culinare.
Încercaţi şi voi cu alte soiuri de lavandă şi poate îmi lăsaţi şi mie un feedback. 🙂
Update 5 octombrie 2016
Am facut şi noi prima tură, 5 porţii, şi ne-au ieşit 6,5 kg.
Floare de lavandă culeasă cu tija mai scurtă
Florile au fost cântărite şi puse în vas
Florile de lavandă sunt opărite şi puse la macerat 24 de ore
După macerarea de 24 de ore, se filtrează şi se pune la fiert amestecând zahărul
După 10 minute de fierbere, se domoleşte puţin şi se toarnă cu grija în sticle
Newsletter
Subscrie si vei primi intotdeauna ultimele articole sau noutati publicate pe site.
Ieri, am ajuns la 4000 de fani pe contul de Facebook al Fabricii de Mov (4051 la momentul cand scriu acest articol)! Va multumim! Ne bucuram sa descoperim atat de multi oameni pasionati de ceea ce facem si suntem recunoscatori ca ne sunteti alaturi in aceasta calatorie. Fiecare intrebare, comentariu, like, share, e prilej de analiza si invatare pentru noi, asa ca nu va sfiiti sa ne apelati. 😉
Ca orice cifra rotunda, merita sarbatorita cumva si numai bine s-a nimerit ca aveam de gand sa testez prima reteta de mancare cu lavanda. Am speranta ca o sa fie o categorie populara pe blog si intentionez sa incerc cat mai multe combinatii. Ieri am facut somon aromatizat cu lavanda, langa un sote de spanac cu usturoi, crema de porumb, iar pentru decoratul farfuriilor am folosit morcovi tineri (baby carrots), frunze proaspete de valeriana, cipsuri de parmezan si reductie de otet balsamic cu fructe de padure. Dar sa nu mai lungesc povestea si sa va dau reteta.
Ingrediente:
(pentru aproximativ 3 portii)
– somon, 2 bucati sanatoase
– lavanda, o jumatate de lingurita cu flori uscate
– ulei de masline, aprox 100 de grame
– spanac, 2 cutii de spanac tanar crud, sau 1 punga de spanac congelat
– usturoi, jumatate de capatana
– porumb, 1 cutie
– unt, un cubulet
– parmezan ras, aproximativ 3 lingurite
– morcov, o mana de baby carrots
– frunze proaspete de valeriana
– reductie de otet balsamic
– condimente
Mai intai am curatat, portionat si zvantat somonul. Oasele sunt foarte usor de gasit si de scos, iar efortul merita, nu-si mai face nimeni griji cand mananca. De asemenea, pentru aspectul pestelui gatit, e importanta partea cu zvantarea. Asa ca am asezat bucatile de carne pe niste prosoape de hartie si le-am lasat sa se odihneasca cat timp am pregatit uleiul cu care le-am aromatizat. Intr-un bol, am amestecat aproximativ o jumatate de lingurita de lavanda (tinteam pentru un gust subtil, nu foarte puternic), putina sare grunjoasa, praf de usturoi, ienibahar, coriandru si coaja de lamaie, pe care le-am frecat cu 2-3 linguri de ulei de masline. Am imbracat tava cu hartie pentru gatit, am asezat somonul uns cu uleiul explicat mai sus, o mana de morcovei si le-am bagat la cuptor.
In timp ce pestele era la cuptor, m-am ocupat de garnitura. Usturoiul taiat marunt l-am calit foarte putin in ulei de masline, apoi am pus peste spanacul, sare si piper. Tot procesul nu dureaza foarte mult, mai ales ca vrem ca spanacul sa ramana inca verde. Porumbul l-am trecut prin robotul de bucatarie, apoi l-am dat printr-o sita, asa incat a rezultat o crema fina, dar consistenta pe care am pus-o la foc impreuna cu sare si un cubulet de unt (pe langa gust, untul ii da luciu cremei). Pe o tava acoperita cu hartie de gatit, am presarat parmezanul ras, in 3 gramajoare nu foarte compacte si le-am lasat cam 5 minute in cuptorul electric. Dupa ce se racesc 2-3 minute, cipsurile de parmezan sunt foarte usor de desprins. Reductia de otet balsamic o aveam deja, dar in caz ca nu stiti cum se face, aici este o reteta.
In mai putin de jumatate de ora, toate ingredientele erau gatite si gata de asezat pe farfurii. Somonul avea un gust exotic, aroma lavandei era subtila, atat cat sa o simti, dar nu cat sa acapareze tot. Una peste alta, toate s-au potrivit. Noua ne-a placut, o sa mai facem! 🙂
Daca incercati reteta asta, sau altele asemanatoare, ne-ar face placere sa ne spuneti cum au iesit! „Lasa mancarea sa-ti fie medicament” zicea Hipocrate inca de acum peste 2000 si ceva de ani. 🙂
V-am „ametit” saptamana trecuta cu nenumaratele calitati si intrebuintari ale uleiului esential de lavandadar fara sa epuizez subiectul. Nici n-aveam cum, sunt convins ca nu stiu tot, asa ca ii mai las si pe altii se completeze articolele cu cunostintele lor. Asta ar fi primul motiv. Al doilea motiv, imi da ocazia sa pomenesc de beneficiile indirecte si utilizarea lavandei in diverse forme: vie, proaspat taiata, muguri florali, uscata, scuturata.
Gastronomie
Muguri florali de lavanda pentru gastronomie sursa: LavandEssence
Despre cum o puteti folosi in gradina am scris si aici si daca, citind titlul, v-am facut sa va duceti cu gandul la mancare, e musai sa va zic ca multe soiuri de lavanda au si rolul de a da aroma unor preparate culinare deosebite. Folosita ca ingredient aromat in preparatele dulci sau la „tunarea” fripturilor, chiar poate oferi o pata de culoare in universul gastronomic. Promit ca voi face o serie de articole despre cum putem combina florile plantei cu celelalte alimente traditionale, acum am si ingredientul necesar (cumparat deocamdata de la Mihai, LavandEssence ). Am incercat si ceaiul. Excelent! E foarte aromat si parca imi aduce aminte de menta si sunatoare. Daca voi ati baut, cum vi s-a parut? Ce gust are? Ah … pentru cei care n-au gustat niciodata lavanda in vreun fel, in niciun caz sa nu va ganditi ca ar avea gust de sapun sau parfum, o sa fiti surprinsi. 🙂 As incheia capitolul gastronomic pomenind si de miere. Da, miere produsa de albine care culeg nectarul florilor de lavanda. La cum miroase de puternic era de asteptat sa profite si albinele.
Decoratiuni cu lavanda
Florile proaspete de lavanda din aproape orice soi, dar in special dintre cele puternic aromate cum este Munstead si Hidcotesau cele cu un aspect deosebit ca cele din seria Ellagance, se folosesc des in scop decorativ in casa sau la evenimente speciale. In ultimul timp mugurii florali uscati de lavanda sunt tot mai des folositi ca si confetti la nunti. Buchetele de lavanda uscata sunt o excelenta „materie prima” pentru decoratiuni florale. Va puteti inspira de la Simona – La Lavande, ea stie sa le dea o „atingere” anume. 🙂
Inchei articolul amintind si de celebrii saculeti cu lavanda. Folositi pentru improspatarea hainelor din dulap sau sertare, protejandu-le, in acelasi timp, de invazia moliilor si a insectelor nedorite, saculetii cu lavanda sunt cele mai populare produse si sunt de preferat echivalentelor chimice din comert. Mai degraba prefer sa concurez albinele, sa am o relatie intima cu saculetii de lavanda din sertarul de lenjerie, decat cu un compus chimic „aranjat” cu mirosul sugerat pe eticheta.
Ca de obicei am senzatia ca n-am spus tot si ar mai fi multe de scris. Asta imi da ocazia sa ma gandesc deja la un articol viitor. Sugestiile si comentariile sunt binevenite si chiar incurajate, iar distribuirea articolului nu supara, ba din contra. 😛
Nu ascuţiţi cuţitele, nu încingeţi cuptoarele şi nici nu vă lingeţi pe buze. Nu discutăm despre mâncare… încă.
Ne-am obişnuit să nu amestecăm perele cu merele sau florile cu legumele. Am învăţat de la bunici să punem florile în curtea din faţă iar legumele în curtea din spate.
Cum ar fi să le amestecam puţin? Cum ar fi să facem o infuzie de mov printre straturile de ceapă, morcovi, roşii şi castraveţi? M-or fi apucat nişte porniri artistice şi am eu chef să dau un plus de culoare grădinii. Cinstiţi să fim nici n-ar strica mai mult mov pe lângă cel al florilor de vinete.
Şi totuşi, să lăsăm deoparte emanaţiile artistice ale mecanicului de la cooperativă () şi să revenim la adevăratele motive pentru care noi ne-am pus câteva tufe de lavandă în grădina de legume. Pe lângă aspectul inedit şi plăcut, tufele de lavandă aduc beneficii importante culturilor alăturate. Nu mă apuc acum să enumar toate calităţile lavandei, un articol deloc exhaustiv găsiţi aici, dar voi pomeni de caracterul antifungic şi repelent împotriva afidelor, melcilor, musculiţelor albe.
Dacă pentru unele insecte dăunătoare lavanda are darul de a le respinge, în schimb atrage foarte bine albinele, fluturii şi alte insecte polenizatoare.
Vă recomand să plantaţi câte o tufă pentru fiecare 30 mp de grădină. În acest scop, nu recomand lavandinul, chiar dacă şi el e puternic mirositor, este totuşi prea mare, va ocupa mult spaţiu în grădină şi nu vreţi asta. Cel mai mult recomand soiurile de lavandă cu miros puternic cum este Lavanda Munstead (Lavandula Angustifolia Munstead ) sau Lavanda Hidcote (Lavandula Angustifolia Hidcote ). Ambele soiuri au talie mică şi miros foarte puternic, se vor aşeza de minune în grădina voastră. Noi avem Sevtopolis şi face treaba de minune. Cel mai puternic efect îl vor avea în perioada înfloririi, dar nu numai. De regulă, înfloresc prima data în luna iunie dar depinde şi de zona climatică. Dacă vara este lungă, puteţi avea şi o a doua înflorire prin august-septembrie (în 2015 am avut a doua înflorire în octombrie). Perioada de înflorire se poate întârzia sau grăbi dacă doriţi, practic, dacă vă ocupaţi îndeaproape, puteţi avea tufele de lavandă înflorite cam toată vara.
Minunate plante, nu? Fac de toate, îndepărtează insectele bandiţi, atrag insectele bune, colorează şi parfumează grădina de legume, dar nu sapă, asta trebuie s-o faceţi voi până la urmă .
Poate parea foarte incitant sa pornesti o asemena afacere, nu? Si mie mi se pare. Dar dincolo de aspectul oarecum exclusivist al afacerii e vorba si de bani totusi. Ca orice afacere trebuie sa produca plus valoare, un plus de bani in buzunar la final. Sunt convins ca unii dintre voi au lasat deoparte aspectul mai exclusivist si au fost atrasi in mod deosebit de banii care pot fi produsi de cultura de lavanda. Ati auzit de 8000 de euro la hectar, sau chiar 15000 de euro daca maximizezi tot ce-ti vine in minte. Wow, o gramada de bani! Nu cred ca e chiar asa. De ce n-ai lasa naibii graul si porumbul si nu te-ai apuca de cultura lavandei? Probabil pentru ca nu e chiar asa. Si nu e. Eu asa cred. Ma astept pe la 1000-2000 de euro/hectar profit. Poate fi si mai mult daca esti un bun vanzator si diversifici produsele secundare.
Am sa va dau un exemplu. Din ce stiu eu, uleiul de lavanda se vinde en-gross la un pret de aproximativ 50 de euro/ litru. La o productie medie de 70-80 de litri (in functie de an pot fi si 100 de litri la hectar) putem obtine un venit de 3500-4000 euro la hectar, din care scadem cheltuielile de recoltare, uscare, transport, distilare. Daca ar fi sa platim fiecare operatiune probabil ca obtinem un venit net de 1500-2000 euro la hectar, asa cum spuneam. Tinind cont ca acest profit vine dupa 2 ani de la investitia initiala, si dupa doi ani in care nu am incetat sa investim timp si bani pentru intretinerea culturii, putem spune ca profitul e bun, justificat si chiar promitator. Daca ne multumim doar cu acest rol, de cultivatori , putem chiar sa ne extindem pentru ca timpul si energia cheltuita ne-ar permite asta. Daca vrem sa stoarcem fiecare ban din asta atunci se pot obtine mai multi bani din vanzarea produselor finite si semifinite in magazinul propriu sau ambulant (ulei esential, saculeti cu flori de lavanda, sapun, etc).
Cultura lavandei poate fi o afacere chiar si pentru cei care doresc sa obtina niste venituri suplimentare si nu doresc sa renunte la actualul loc de munca. Daca e facuta cu rabdare si pornind treptat de la cateva mii de metri patrati, pe masura ce se acumuleaza experienta si resurse, suprafata poate fi extinsa pana acolo unde va veti simti confortabil cu timpul cheltuit si cu beneficiile obtinute. Renuntarea la locul de munca actual, sau pastrarea lui, va fi o decizie fireasca si personala.
Vorbeam de oportunitate. Traim intr-o perioada in care se diversifica foarte mult produsele si serviciile. Nu mai putem trai doar cu grau, porumb sau cartofi. E nevoie de mult mai multe produse, de la plante medicinale la cele ornamentale, de la crestera oilor la cresterea prepelitelor. Este sau nu oportun? Eu zic ca este. O sa mai vorbim despre asta.
